Conditiile utilizarii semnaturii electronice, sigiliului electronic si marcii temporale electronice

Profeanu Laura

16 Oct 2024

Spete pe acelasi subiect

In contextul digitalizarii accelerate, Parlamentul a adoptat Legea nr. 214/2024, care reglementeaza utilizarea semnaturii electronice, sigiliului electronic, marcii temporale si documentelor electronice. In vigoare de la 8 octombrie 2024, legea reprezinta un raspuns la necesitatile crescute de securitate si eficienta in tranzactiile electronice, consolidand cadrul juridic intern pentru aplicarea directa a Regulamentului (UE) nr. 910/2014.

Legea nr. 214/2024 stabileste un cadru juridic clar pentru utilizarea diferitelor tipuri de semnaturi electronice, extinzand efectele juridice ale acestora dincolo de ceea ce prevedea anterior regulamentul european. Potrivit noii legislatii, semnatura electronica in Romania este clasificata in trei categorii:

- Semnatura electronica simpla – ofera un nivel scazut de securitate si este adecvata pentru acte cu valoare patrimoniala redusa;

- Semnatura electronica calificata – cel mai inalt nivel de securitate, echivalenta deplin cu semnatura olografa in toate contextele juridice.

Efecte juridice in functie de tipul de semnatura electronica

Potrivit art. 4 alin. 9) din lege, documentul electronic semnat cu semnatura electronica simpla produce aceleasi efecte juridice ca un inscris semnat cu o semnatura olografa, in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a) in cazul actelor patrimoniale evaluabile in bani, cu o valoare mai mica de jumatate din salariul minim brut pe economie la data semnarii actului;

b) inscrisul semnat cu o semnatura electronica simpla este recunoscut de cel caruia ii este opus, recunoasterea putand sa rezulte si din faptul neechivoc al executarii in tot sau in parte, de catre cel care contesta semnatura electronica simpla, a obligatiilor care s-au nascut din inscrisul in forma electronica;

c) in cazul in care ambele parti sunt profesionisti, acestea au agreat in mod expres, printr-un inscris semnat cu semnatura olografa sau cu semnatura electronica calificata, ca vor conferi semnaturii electronice simple efectele juridice ale semnaturii olografe. Partile confirma prin acelasi act ca au inteles riscurile si sarcina probei privind semnatura electronica simpla.

Potrivit art. 4 alin. 5) din lege, documentul electronic semnat cu o semnatura electronica avansata produce aceleasi efecte juridice ca un inscris semnat cu o semnatura olografa, in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a) actul juridic a fost semnat cu o semnatura electronica avansata creata cu un certificat pentru semnatura electronica emis de o autoritate sau o institutie publica din Romania sau de un prestator de servicii de incredere calificat;

b) documentul electronic este recunoscut de cel caruia ii este opus, recunoasterea putand sa rezulte si din faptul neechivoc al executarii in tot sau in parte, de catre cel care contesta semnatura electronica avansata, a obligatiilor care s-au nascut din documentul electronic;

c) partile au agreat in mod expres, printr-un inscris distinct, semnat cu semnatura olografa sau cu semnatura electronica calificata, faptul ca vor conferi semnaturii electronice avansate efectele juridice ale semnaturii olografe. Partile confirma prin acelasi act faptul ca au inteles riscurile si sarcina probei privind semnatura electronica avansata. In cazul raporturilor juridice in care ambele parti sunt profesionisti, inscrisul distinct se poate semna si cu semnatura electronica avansata.

Potrivit art. 4 alin. 1) din lege, semnatura electronica calificata produce aceleasi efecte juridice ca semnatura olografa.  Documentul electronic emis de catre o autoritate sau o institutie publica sau de catre o persoana in exercitarea si in limitele atributiilor sale de putere publica, semnat cu o semnatura electronica calificata sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat, este asimilat unui inscris autentic.

Sistemele electronice inchise

Legea (art. 6) introduce conceptul de "sistem electronic inchis", referindu-se la o platforma utilizata intern de entitati definite, unde documentele semnate electronic pot avea aceleasi efecte juridice ca cele semnate olograf, fara interactiunea sau influenta tertilor.

Recunoasterea documentului care poarta semnatura electronica

Potrivit art. 5 din lege, in cazul nerecunoasterii sau al contestarii semnaturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat, verificarea validitatii va fi efectuata de catre instanta de judecata. Sarcina probei apartine celui care le contesta.

In cazul in care una dintre parti nu recunoaste sau contesta semnatura electronica avansata, semnatura electronica simpla ori sigiliul electronic avansat aplicat(a) unui document electronic, verificarea validitatii se realizeaza prin una dintre urmatoarele modalitati:

a) prin metode de validare disponibile public, validate de autoritatea de supraveghere si reglementare in domeniu;

b) de catre emitentul semnaturii electronice avansate sau al sigiliului electronic avansat;

c) printr-o expertiza tehnica de specialitate, daca verificarea validitatii nu se poate realiza prin modalitatile prevazute la lit. a) sau b) sau in cazul semnaturii simple, cu celelalte mijloace de proba.

In cazul in care una dintre parti nu recunoaste sau contesta semnatura electronica simpla sau avansata, sarcina probei indeplinirii conditiilor legale si tehnice aferente apartine celui care invoca validitatea semnaturii.

Concluzii

Legea nr. 214/2024 marcheaza un progres important in adaptarea Romaniei la cerintele digitale moderne si la practicile UE, oferind un cadru legal robust pentru tranzactiile electronice si semnaturile digitale.

Studii de caz si articole despre semnatura electronica