Inspectie fiscala in anul 2019. Neacceptare la deducere provizion constituit in 2017 pentru factura neincasata din 2014. Ajustarea efectelor fiscale ale unei tranzactii nerecunoscute

Intrebare: In anul 2019 in urma unui inspectii fiscale inspectorii ANAF nu dau drept de deducere pentru un provizion constituit pentru o factura neincasata de la un partener extern, articolul invocat ca fiind incalcat este art.26 alin.1 lit. c), pe motiv ca societatea nu poate dovedi cu documente justificative ca bunurile inscrise pe factura au ajuns la client( confirmarea primirii facturii, avizele de insotire nu corespund ele fiind emise pe un an in urma si nu exista nici documente justificative de transport). Un alt motiv invocat in Raportul de inspectie fiscala ar fi ca atat societatea din Romania cat si partenerul extern nu au declarant aceasta factura in dec. 390 ( declaratia 390 fiind o declaratie informativa si nu de impunere!!!). Mentionez ca factura a fost emisa in anul 2014 si este cuprinsa in baza de calcul a impozitului pe profit in anul 2014 ( deci s-a platit impozit pe aceasta factura), provizionul fiind constituit in 2017 si inspectia fiscala in septembrie 2019. Intrebarea mea este daca societatea supusa controlului a respectat prevederile art. 26 alin.1 lit c) invocat de organul de control? Din punctual meu de vedere articolul invocat de inspectorii ANAF ca fiind incalcat este incorect deoarece societatea a respectat prevederile art. 26 alin.1 lit c). Consider ca inspectorii ANAF ar fi trebuit sa invoce art. 11 alin. 1 si potrivit acestui articol aveau obligatia recalcularii impozitului pe profit din anul 2014 deoarece art. 11 alin.1 cu normele sale de aplicare prevad ca autoritatile fiscale pot sa nu i-a in considerare o tranzactie ajustand efectele fiscale ale acesteia, iar pt ajustare se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor  si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal ( art.4 din Normele metodologice). In consecinta daca se considera ca aceasta factura nu are scop economic nu ar fi trebuit sa se restabileasca situatia care ar fi prevalat in lipsa acestei tranzactii adica recalcularea impozitului din 2014 pana in 2017?. Cu alte cuvinte e bine cand platim impozit ( in anul 2014) dar nu putem beneficia de prevederile legii daca aceasta factura este neincasata. Consider ca daca ne este anulat dreptul la constituire a provizionului atunci ne va fi anulat si dreptul la scoaterea din evidenta a facturii neincasate pe motiv de prescriere si trecerea facturii pe cheltuielili deductibile !!!!!!!! Astfel ramanem cu impozitul platit si cu toate drepturile incalcate. Mai mult organul de control recalculeaza impozitul suplimentar de plata prin aplicarea procentului de 16% asupra valorii provizionului constituit fara a respecta prevederile art.19 alin. 1 din Legea 227/2015 coroborat cu art. 31 alin. (1) din aceeasi lege, respectiv recalcularea corecta prin reducerea cheltuielilor cuprinse in baza de calcul a impozitului pe profit evidentiate in declaratia 101 din 2017 ( cu toate ca trebuia sa se revina asupra dec 101 din 2014 prin scaderea veniturilor impozabile cu valoarea totala a facturii). Intrebarile mele sunt: 1. daca societatea supusa controlului a respectat prevederile art. 26 alin.1 lit c) invocate de organul de control? 2. Daca organul de control a mentionat corect in decizia de impunere emisa in urma controlului, prevederile articolului incalcat de contribuabil respective art. 26 alin.1 lit c) si nu ar fi trebuit sa invoce un alt articol si care ar fi acela? 3. In astfel de situatie in care factura emisa in 2014 este considerate fara continut economic recalcularea impozitului nu trebuie facuta de la data emiterii ei? Care este articolul care putem sa-l invocam pt aparare? Va rugam sa ne ajuati cu orice informatie care ne-ar putea ajuta in apararea noastra. Multumesc