Noile reglementari privind diminuarea risipei alimentare in Romania
Pana in martie 2024, masurile de reducere a risipei alimentare erau vazute mai mult ca recomandari decat ca obligatii legale pentru operatorii economici din Romania. Cu toate acestea, actualizarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin Legea nr. 49/2024, a transformat aceste recomandari, in cerinte obligatorii pentru toti operatorii economici din industria alimentara. Totodata, H.G. nr. 955/2024, in vigoare de la 14 august 2024, detaliaza normele de aplicare a Legii 217/2016, accentuand importanta conformarii si monitorizarii.
Schimbarile majore si implementarea lor
Fiecare veriga a lantului alimentar trebuie sa implementeze masuri concrete pentru reducerea risipei alimentare, potrivit art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016:
Pentru productia primara:
- masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice;
- masuri de cercetare, inovare, tehnologizare/retehnologizare - crearea de soiuri si hibrizi rezistenti la seceta, boli si daunatori, realizarea unor sisteme performante de masini si utilaje agricole destinate recoltarii, sortarii, depozitarii si ambalarii, care au drept scop diminuarea pierderilor de productie;
- adaptarea productiei la conditiile de piata, educare si informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;
- masuri de redistribuire a surplusului de alimente, precum si a produselor de origine vegetala care fac obiectul refuzului din punct de vedere estetic, in piata de desfacere, catre operatorii receptori si catre consumatorul final.
Pentru prelucrare/procesare:
- masuri de planificare, reutilizare a subproduselor sau alte instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor, stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
- masuri de cercetare-dezvoltare-inovare, tehnologizare/retehnologizare, automatizare/digitalizare a procesului de productie/prelucrare/procesare in vederea minimizarii pierderilor;
- metode inovative de tratare a alimentelor, adaptarea productiei la conditiile de piata, cerere-oferta;
- masuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor catre operatorii receptori si consumatorii finali;
- masuri pentru directionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal in vederea valorificarii lor prin transformare in compost/biogaz;
- masuri pentru dirijarea subproduselor de origine animala nedestinate consumului uman catre o unitate de procesare autorizata;
- realizarea a minimum o comunicare anuala interna cu angajatii privind obiectivul de reducere a risipei de alimente.
Pentru depozitare, distributie, comercializare:
- masuri de planificare, reutilizare a subproduselor sau alte instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor, precum si stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
- realizarea si monitorizarea unui sistem FIFO "primul intrat - primul iesit" pentru stocurile de marfa;
- masuri pentru utilizarea si consumul produselor agroalimentare in hrana animalelor, pana la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislatiei sanitare veterinare in domeniul nutritiei animale;
- colaborarea cu consumatorii si intelegerea nevoilor acestora;
- realizarea a minimum o comunicare anuala interna cu angajatii privind obiectivul de reducere a risipei de alimente;
- masuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor catre operatorii receptori si consumatorii finali.
Pentru sectorul de industrie hoteliera si al serviciilor de alimentatie publica:
- masuri de planificare sau alte instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor, precum si stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
- realizarea a minimum o comunicare anuala interna cu angajatii privind obiectivul de reducere a risipei de alimente;
- realizarea unui sistem de monitorizare FIFO "primul intrat - primul iesit" a stocurilor de marfa/materii prime;
- masuri de colectare separata a deseurilor alimentare, in vederea reciclarii/valorificarii/eliminarii;
- masuri prin care vor facilita consumatorilor finali sa ia, fara costuri suplimentare si in conditii corespunzatoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, si vor informa despre aceasta posibilitate, in mod clar si vizibil, in meniu;
- masuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor catre operatorii receptori si consumatorii finali.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile privind stocurile sunt cheltuieli deductibile fiscal daca indeplinesc cerinta de la art. 25 alin. 4) lit. c) pct. 4 – 6, respectiv daca transferul, eliminarea, sau transformarea in compost/biogaz sau neutralizarea acestora, se face in scopul diminuarii risipei alimentare. Potrivit art. 270 alin. 8) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilitatii minimale, in situatia in care acesta este efectuat in scopul diminuarii risipei alimentare.
Platforma Nationala pentru prevenirea si reducerea risipei alimentare:
Pana la 30 iunie 2025, va fi operationalizata o platforma nationala care va permite operatorilor economici sa raporteze anual masurile luate si rezultatele obtinute in diminuarea risipei alimentare.
Succesul acestor masuri depinde de implementarea efectiva si de adaptarea continua la nevoile si realitatile locale si globale.
Newsletter PortalCodulFiscal.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul PortalCodulFiscal.ro si primesti cadou Raportul special "Intreprinderi legate
Impozit micro sau impozit pe profit?"!
