Situatie "paradoxala": Romanii beneficiaza de cele mai mici marje si rate din regiune la creditele in moneda locala
08 Oct 2013
Bancile din Romania au pe medie cele mai mici marje si costuri totale din regiune la creditele in monede locale pentru populatie, in ciuda unei rate de politica monetara inalta si a perceptiei publice, influentata de costul redus al finantarilor in euro, reiese dintr-un studiu Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, o analiza mai atenta a costului total al creditelor de consum si a celor imobiliare in lei indica o situatie "paradoxala" fata de perceptia publica, unde s-a fixat ideea ca finantarile in lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arata ca romanii se imprumuta in lei mai ieftin decat reusesc polonezii in zloti, ungurii in forinti, sau cehii in coroane.
Perceptia publica a fost construita de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Bancii Nationale a Romaniei in directia unei concentrari pe finantarea in lei, avand ca argument permanent situatia de pe pietele din regiune, unde ponderea creditelor in moneda locala este mai mare comparativ cu Romania. In acelasi timp, clientii bancilor au sesizat permanent diferenta semnificativa de cost intre imprumuturile in lei si cele in euro, unde dobanzile sunt in prezent la minime istorice, fara sa compare costurile aferente creditelor in moneda locala din alte tari.
Studiul realizat de Ionut Dumitru arata ca, potrivit datelor Bancii Centrale Europene si Eurostat, dobanda anuala efectiva la creditele de consum in lei se situa in luna iulie, pe medie, la 14,83%, in timp ce la imprumuturile similare in zloti costul era de 20,41%, la cele in forinti de 22,59%, iar in coroane cehesti de 15,02%. Mai mult chiar, in Slovacia, tara care a adoptat euro, dobanzile la creditele de consum se plaseaza la 16,13%. Singura tara din regiune care are dobanzi in monede locale, altele decat euro, sub cele practicate de bancile romanesti este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde exista un regim de curs fix.
Dumitru a mers mai departe si a calculat marjele practicate la creditele de consum, luand ca referinta media dobanzilor interbancare la trei luni de pe pietele de comparatie, iar rezultatul plaseaza bancile din Romania pe primul loc, cu cea mai mica marja, de 10,6 puncte procentuale.
Daca la aceasta valoare se are in vedere si costul rezervei minime obligatorii, care are o rata de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, si remuneratie redusa comparativ cu dobanzile din piata, atunci marja creditelor de consum din Romania ajunge la 10,1%, sub Polonia - 17,7%, Ungaria - 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria - 11%, sau Lituania - 15,7%. In Slovacia, tara care are ca moneda locala euro, bancile practica o marja de 15,9%.
Spre comparatie, in tarile din zona euro se practica pe medie o marja de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% in Germania si 6,4% in Austria.
In ceea ce priveste creditul imobiliar in lei, dobanzile anuale efective sunt aparent inalte comparativ cu imprumuturile similare in monede locale din regiune, dar analiza arata ca bancile din Romania practica cea mai scazuta marja din regiune, fiind chiar comparabila cu cele mai scazute din zona euro.
Astfel, in Romania creditele in lei pentru locuinte au o dobanda anuala efectiva de 7,36%, sub nivelul imprumuturilor similare in monede locale din Bulgaria (7,69%) si Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) si Polonia (5,52%).
Calculul marjelor arata insa ca bancile din Romania practica marje comparabile cu cele aplicate in statele din zona euro si semnificativ sub marjele utilizate de bancile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul inalt fiind dat exclusiv de dobanda de politica monetara si, implicit, ratele inalte de pe piata interbancara.
Astfel, incluzand si costul rezervei minime obligatorii, bancile romanesti aplica pe medie la creditele imobiliare in lei o marja de 2,6 puncte procentuale, in linie cu Germania sau Austria la creditele in euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale si cu mult sub institutiile de credit din alte state din Europa Centrala si de Est.
In Bulgaria marja la creditele pentru locuinte in leve este de 6,4 puncte procentuale, in Ungaria de 5,14 puncte, in Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Pe cealalta parte, bancile din Romania plartesc la depozitele de pana la un an cele mai mari dobanzi din regiune, atat nominal, cat si ca diferential fata de dobanzile interbancare.
Datele din luna iulie arata ca in Romania depozitele in lei pana la un an (majoritatea depozitelor constituite la banci) sunt remunerate cu dobanzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrala si de Est, cu aproape un punct peste urmatoarea dobanda din regiune, de 3,86% pe an in Bulgaria. Pe urmatoarele pozitii se plaseaza Ungaria - 3,48%, Polonia - 2,48% si Cehia -1,39%.
Romania se plaseaza pe pozitia secunda in ceea ce priveste marja platita la depozite peste rata interbancara, cu un punct procentual, dupa Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arata ca in Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
In urma cu doua saptamani, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile la creditele in lei dupa ce BNR a scazut rata cheie cu un punct in perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima taiere a dobanzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel incat bancile sa nu scada bonificatiile la depozite.
"Dupa parerea mea, asa mai neaos, este ca n-au incotro. Ce-o sa faca cu atatia bani? Vin la facilitatea de depozit a Bancii Nationale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce si mai mult in perioada urmatoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare data si sugerez si acum, interesul bancilor comerciale este sa ieftineasca semnificativ costul creditarii in lei", a declarat Isarescu atunci, intr-un briefing de presa dupa sedinta CA pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca ieftinirea creditelor in lei este insuficienta si ca maniera in care politica monetara se rasfrange asupra politicii de imprumut a bancilor s-a reflectat cu intarziere si moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapida catre piata interbancara si catre dobanzile la titlurile de stat.
Astfel, bancile au un "camp mare" in continuare pentru a ieftini creditul in moneda nationala.
"Consider ca reducerea nivelului dobanzilor la creditele in moneda nationala este categoric insuficienta si nu reflecta nici politica monetara, nici conditiile de piata. Politica monetara, acolo de unde bancile isi alimenteaza cu lichiditate nevoile, dobanzile sunt de cinci-sase ori mai mici decat dobanzile la credite, nu vad nicio justificare din punct de vedere economic, au justificarile lor legate de incredere, de calitatea clientilor, de riscurile pe care le percep, de faptul ca si discutia cu clauzele abuzive determina o stare de incertitudine, de neincredere, dar n-au motive economice si financiare pentru a nu reduce dobanzile la credite", a explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a precizat ca transmisia moderata si cu intarziere a politicii monetare in piata nu va impiedica banca centrala sa continue relaxarea dobanzii de politica monetara.
"Nu va fi o piedica, dar ca vom fi atenti cand dozam masurile sa transmitem semnalele necesare si sa nu stimulam bancile sa reduca dobanzile la depozite, acolo cred ca au un camp extrem de limitat. Eu cred ca multe au si depasit masura. Este si motivul principal pentru care am redus dobanda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus seful BNR.
Consiliul de Administratie al BNR a decis la finele lunii septembrie sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, in linie cu asteptarile analistilor, si a pastrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele in lei si 20% pentru cele in euro.
De la 1 octombrie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) a coborat la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.
La precedenta sedinta de politica monetara, din 5 august, CA al BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 5% pe an la 4,5% pe an. La inceputul lunii iulie, BNR a scazut dobanda cheie de la 5,25% la 5%.Bancile din Romania au pe medie cele mai mici marje si costuri totale din regiune la creditele in monede locale pentru populatie, in ciuda unei rate de politica monetara inalta si a perceptiei publice, influentata de costul redus al finantarilor in euro, reiese dintr-un studiu Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, o analiza mai atenta a costului total al creditelor de consum si a celor imobiliare in lei indica o situatie "paradoxala" fata de perceptia publica, unde s-a fixat ideea ca finantarile in lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arata ca romanii se imprumuta in lei mai ieftin decat reusesc polonezii in zloti, ungurii in forinti, sau cehii in coroane.
Perceptia publica a fost construita de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Bancii Nationale a Romaniei in directia unei concentrari pe finantarea in lei, avand ca argument permanent situatia de pe pietele din regiune, unde ponderea creditelor in moneda locala este mai mare comparativ cu Romania. In acelasi timp, clientii bancilor au sesizat permanent diferenta semnificativa de cost intre imprumuturile in lei si cele in euro, unde dobanzile sunt in prezent la minime istorice, fara sa compare costurile aferente creditelor in moneda locala din alte tari.
Studiul realizat de Ionut Dumitru arata ca, potrivit datelor Bancii Centrale Europene si Eurostat, dobanda anuala efectiva la creditele de consum in lei se situa in luna iulie, pe medie, la 14,83%, in timp ce la imprumuturile similare in zloti costul era de 20,41%, la cele in forinti de 22,59%, iar in coroane cehesti de 15,02%. Mai mult chiar, in Slovacia, tara care a adoptat euro, dobanzile la creditele de consum se plaseaza la 16,13%. Singura tara din regiune care are dobanzi in monede locale, altele decat euro, sub cele practicate de bancile romanesti este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde exista un regim de curs fix.
Dumitru a mers mai departe si a calculat marjele practicate la creditele de consum, luand ca referinta media dobanzilor interbancare la trei luni de pe pietele de comparatie, iar rezultatul plaseaza bancile din Romania pe primul loc, cu cea mai mica marja, de 10,6 puncte procentuale.
Daca la aceasta valoare se are in vedere si costul rezervei minime obligatorii, care are o rata de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, si remuneratie redusa comparativ cu dobanzile din piata, atunci marja creditelor de consum din Romania ajunge la 10,1%, sub Polonia - 17,7%, Ungaria - 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria - 11%, sau Lituania - 15,7%. In Slovacia, tara care are ca moneda locala euro, bancile practica o marja de 15,9%.
Spre comparatie, in tarile din zona euro se practica pe medie o marja de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% in Germania si 6,4% in Austria.
In ceea ce priveste creditul imobiliar in lei, dobanzile anuale efective sunt aparent inalte comparativ cu imprumuturile similare in monede locale din regiune, dar analiza arata ca bancile din Romania practica cea mai scazuta marja din regiune, fiind chiar comparabila cu cele mai scazute din zona euro.
Astfel, in Romania creditele in lei pentru locuinte au o dobanda anuala efectiva de 7,36%, sub nivelul imprumuturilor similare in monede locale din Bulgaria (7,69%) si Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) si Polonia (5,52%).
Calculul marjelor arata insa ca bancile din Romania practica marje comparabile cu cele aplicate in statele din zona euro si semnificativ sub marjele utilizate de bancile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul inalt fiind dat exclusiv de dobanda de politica monetara si, implicit, ratele inalte de pe piata interbancara.
Astfel, incluzand si costul rezervei minime obligatorii, bancile romanesti aplica pe medie la creditele imobiliare in lei o marja de 2,6 puncte procentuale, in linie cu Germania sau Austria la creditele in euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale si cu mult sub institutiile de credit din alte state din Europa Centrala si de Est.
In Bulgaria marja la creditele pentru locuinte in leve este de 6,4 puncte procentuale, in Ungaria de 5,14 puncte, in Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Pe cealalta parte, bancile din Romania plartesc la depozitele de pana la un an cele mai mari dobanzi din regiune, atat nominal, cat si ca diferential fata de dobanzile interbancare.
Datele din luna iulie arata ca in Romania depozitele in lei pana la un an (majoritatea depozitelor constituite la banci) sunt remunerate cu dobanzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrala si de Est, cu aproape un punct peste urmatoarea dobanda din regiune, de 3,86% pe an in Bulgaria. Pe urmatoarele pozitii se plaseaza Ungaria - 3,48%, Polonia - 2,48% si Cehia -1,39%.
Romania se plaseaza pe pozitia secunda in ceea ce priveste marja platita la depozite peste rata interbancara, cu un punct procentual, dupa Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arata ca in Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
In urma cu doua saptamani, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile la creditele in lei dupa ce BNR a scazut rata cheie cu un punct in perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima taiere a dobanzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel incat bancile sa nu scada bonificatiile la depozite.
"Dupa parerea mea, asa mai neaos, este ca n-au incotro. Ce-o sa faca cu atatia bani? Vin la facilitatea de depozit a Bancii Nationale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce si mai mult in perioada urmatoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare data si sugerez si acum, interesul bancilor comerciale este sa ieftineasca semnificativ costul creditarii in lei", a declarat Isarescu atunci, intr-un briefing de presa dupa sedinta CA pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca ieftinirea creditelor in lei este insuficienta si ca maniera in care politica monetara se rasfrange asupra politicii de imprumut a bancilor s-a reflectat cu intarziere si moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapida catre piata interbancara si catre dobanzile la titlurile de stat.
Astfel, bancile au un "camp mare" in continuare pentru a ieftini creditul in moneda nationala.
"Consider ca reducerea nivelului dobanzilor la creditele in moneda nationala este categoric insuficienta si nu reflecta nici politica monetara, nici conditiile de piata. Politica monetara, acolo de unde bancile isi alimenteaza cu lichiditate nevoile, dobanzile sunt de cinci-sase ori mai mici decat dobanzile la credite, nu vad nicio justificare din punct de vedere economic, au justificarile lor legate de incredere, de calitatea clientilor, de riscurile pe care le percep, de faptul ca si discutia cu clauzele abuzive determina o stare de incertitudine, de neincredere, dar n-au motive economice si financiare pentru a nu reduce dobanzile la credite", a explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a precizat ca transmisia moderata si cu intarziere a politicii monetare in piata nu va impiedica banca centrala sa continue relaxarea dobanzii de politica monetara.
"Nu va fi o piedica, dar ca vom fi atenti cand dozam masurile sa transmitem semnalele necesare si sa nu stimulam bancile sa reduca dobanzile la depozite, acolo cred ca au un camp extrem de limitat. Eu cred ca multe au si depasit masura. Este si motivul principal pentru care am redus dobanda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus seful BNR.
Consiliul de Administratie al BNR a decis la finele lunii septembrie sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, in linie cu asteptarile analistilor, si a pastrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele in lei si 20% pentru cele in euro.
De la 1 octombrie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) a coborat la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.
La precedenta sedinta de politica monetara, din 5 august, CA al BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 5% pe an la 4,5% pe an. La inceputul lunii iulie, BNR a scazut dobanda cheie de la 5,25% la 5%.
Sursa: www.mediafax.ro
Potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, o analiza mai atenta a costului total al creditelor de consum si a celor imobiliare in lei indica o situatie "paradoxala" fata de perceptia publica, unde s-a fixat ideea ca finantarile in lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arata ca romanii se imprumuta in lei mai ieftin decat reusesc polonezii in zloti, ungurii in forinti, sau cehii in coroane.
Perceptia publica a fost construita de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Bancii Nationale a Romaniei in directia unei concentrari pe finantarea in lei, avand ca argument permanent situatia de pe pietele din regiune, unde ponderea creditelor in moneda locala este mai mare comparativ cu Romania. In acelasi timp, clientii bancilor au sesizat permanent diferenta semnificativa de cost intre imprumuturile in lei si cele in euro, unde dobanzile sunt in prezent la minime istorice, fara sa compare costurile aferente creditelor in moneda locala din alte tari.
Dumitru a mers mai departe si a calculat marjele practicate la creditele de consum, luand ca referinta media dobanzilor interbancare la trei luni de pe pietele de comparatie, iar rezultatul plaseaza bancile din Romania pe primul loc, cu cea mai mica marja, de 10,6 puncte procentuale.
Daca la aceasta valoare se are in vedere si costul rezervei minime obligatorii, care are o rata de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, si remuneratie redusa comparativ cu dobanzile din piata, atunci marja creditelor de consum din Romania ajunge la 10,1%, sub Polonia - 17,7%, Ungaria - 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria - 11%, sau Lituania - 15,7%. In Slovacia, tara care are ca moneda locala euro, bancile practica o marja de 15,9%.
Spre comparatie, in tarile din zona euro se practica pe medie o marja de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% in Germania si 6,4% in Austria.
In ceea ce priveste creditul imobiliar in lei, dobanzile anuale efective sunt aparent inalte comparativ cu imprumuturile similare in monede locale din regiune, dar analiza arata ca bancile din Romania practica cea mai scazuta marja din regiune, fiind chiar comparabila cu cele mai scazute din zona euro.
Astfel, in Romania creditele in lei pentru locuinte au o dobanda anuala efectiva de 7,36%, sub nivelul imprumuturilor similare in monede locale din Bulgaria (7,69%) si Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) si Polonia (5,52%).
Calculul marjelor arata insa ca bancile din Romania practica marje comparabile cu cele aplicate in statele din zona euro si semnificativ sub marjele utilizate de bancile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul inalt fiind dat exclusiv de dobanda de politica monetara si, implicit, ratele inalte de pe piata interbancara.
Astfel, incluzand si costul rezervei minime obligatorii, bancile romanesti aplica pe medie la creditele imobiliare in lei o marja de 2,6 puncte procentuale, in linie cu Germania sau Austria la creditele in euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale si cu mult sub institutiile de credit din alte state din Europa Centrala si de Est.
In Bulgaria marja la creditele pentru locuinte in leve este de 6,4 puncte procentuale, in Ungaria de 5,14 puncte, in Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Pe cealalta parte, bancile din Romania plartesc la depozitele de pana la un an cele mai mari dobanzi din regiune, atat nominal, cat si ca diferential fata de dobanzile interbancare.
Datele din luna iulie arata ca in Romania depozitele in lei pana la un an (majoritatea depozitelor constituite la banci) sunt remunerate cu dobanzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrala si de Est, cu aproape un punct peste urmatoarea dobanda din regiune, de 3,86% pe an in Bulgaria. Pe urmatoarele pozitii se plaseaza Ungaria - 3,48%, Polonia - 2,48% si Cehia -1,39%.
Romania se plaseaza pe pozitia secunda in ceea ce priveste marja platita la depozite peste rata interbancara, cu un punct procentual, dupa Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arata ca in Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
In urma cu doua saptamani, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile la creditele in lei dupa ce BNR a scazut rata cheie cu un punct in perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima taiere a dobanzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel incat bancile sa nu scada bonificatiile la depozite.
"Dupa parerea mea, asa mai neaos, este ca n-au incotro. Ce-o sa faca cu atatia bani? Vin la facilitatea de depozit a Bancii Nationale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce si mai mult in perioada urmatoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare data si sugerez si acum, interesul bancilor comerciale este sa ieftineasca semnificativ costul creditarii in lei", a declarat Isarescu atunci, intr-un briefing de presa dupa sedinta CA pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca ieftinirea creditelor in lei este insuficienta si ca maniera in care politica monetara se rasfrange asupra politicii de imprumut a bancilor s-a reflectat cu intarziere si moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapida catre piata interbancara si catre dobanzile la titlurile de stat.
Astfel, bancile au un "camp mare" in continuare pentru a ieftini creditul in moneda nationala.
"Consider ca reducerea nivelului dobanzilor la creditele in moneda nationala este categoric insuficienta si nu reflecta nici politica monetara, nici conditiile de piata. Politica monetara, acolo de unde bancile isi alimenteaza cu lichiditate nevoile, dobanzile sunt de cinci-sase ori mai mici decat dobanzile la credite, nu vad nicio justificare din punct de vedere economic, au justificarile lor legate de incredere, de calitatea clientilor, de riscurile pe care le percep, de faptul ca si discutia cu clauzele abuzive determina o stare de incertitudine, de neincredere, dar n-au motive economice si financiare pentru a nu reduce dobanzile la credite", a explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a precizat ca transmisia moderata si cu intarziere a politicii monetare in piata nu va impiedica banca centrala sa continue relaxarea dobanzii de politica monetara.
"Nu va fi o piedica, dar ca vom fi atenti cand dozam masurile sa transmitem semnalele necesare si sa nu stimulam bancile sa reduca dobanzile la depozite, acolo cred ca au un camp extrem de limitat. Eu cred ca multe au si depasit masura. Este si motivul principal pentru care am redus dobanda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus seful BNR.
Consiliul de Administratie al BNR a decis la finele lunii septembrie sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, in linie cu asteptarile analistilor, si a pastrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele in lei si 20% pentru cele in euro.
De la 1 octombrie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) a coborat la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.
La precedenta sedinta de politica monetara, din 5 august, CA al BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 5% pe an la 4,5% pe an. La inceputul lunii iulie, BNR a scazut dobanda cheie de la 5,25% la 5%.Bancile din Romania au pe medie cele mai mici marje si costuri totale din regiune la creditele in monede locale pentru populatie, in ciuda unei rate de politica monetara inalta si a perceptiei publice, influentata de costul redus al finantarilor in euro, reiese dintr-un studiu Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, o analiza mai atenta a costului total al creditelor de consum si a celor imobiliare in lei indica o situatie "paradoxala" fata de perceptia publica, unde s-a fixat ideea ca finantarile in lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arata ca romanii se imprumuta in lei mai ieftin decat reusesc polonezii in zloti, ungurii in forinti, sau cehii in coroane.
Perceptia publica a fost construita de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Bancii Nationale a Romaniei in directia unei concentrari pe finantarea in lei, avand ca argument permanent situatia de pe pietele din regiune, unde ponderea creditelor in moneda locala este mai mare comparativ cu Romania. In acelasi timp, clientii bancilor au sesizat permanent diferenta semnificativa de cost intre imprumuturile in lei si cele in euro, unde dobanzile sunt in prezent la minime istorice, fara sa compare costurile aferente creditelor in moneda locala din alte tari.
Studiul realizat de Ionut Dumitru arata ca, potrivit datelor Bancii Centrale Europene si Eurostat, dobanda anuala efectiva la creditele de consum in lei se situa in luna iulie, pe medie, la 14,83%, in timp ce la imprumuturile similare in zloti costul era de 20,41%, la cele in forinti de 22,59%, iar in coroane cehesti de 15,02%. Mai mult chiar, in Slovacia, tara care a adoptat euro, dobanzile la creditele de consum se plaseaza la 16,13%. Singura tara din regiune care are dobanzi in monede locale, altele decat euro, sub cele practicate de bancile romanesti este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde exista un regim de curs fix.
Dumitru a mers mai departe si a calculat marjele practicate la creditele de consum, luand ca referinta media dobanzilor interbancare la trei luni de pe pietele de comparatie, iar rezultatul plaseaza bancile din Romania pe primul loc, cu cea mai mica marja, de 10,6 puncte procentuale.
Daca la aceasta valoare se are in vedere si costul rezervei minime obligatorii, care are o rata de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, si remuneratie redusa comparativ cu dobanzile din piata, atunci marja creditelor de consum din Romania ajunge la 10,1%, sub Polonia - 17,7%, Ungaria - 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria - 11%, sau Lituania - 15,7%. In Slovacia, tara care are ca moneda locala euro, bancile practica o marja de 15,9%.
Spre comparatie, in tarile din zona euro se practica pe medie o marja de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% in Germania si 6,4% in Austria.
In ceea ce priveste creditul imobiliar in lei, dobanzile anuale efective sunt aparent inalte comparativ cu imprumuturile similare in monede locale din regiune, dar analiza arata ca bancile din Romania practica cea mai scazuta marja din regiune, fiind chiar comparabila cu cele mai scazute din zona euro.
Astfel, in Romania creditele in lei pentru locuinte au o dobanda anuala efectiva de 7,36%, sub nivelul imprumuturilor similare in monede locale din Bulgaria (7,69%) si Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) si Polonia (5,52%).
Calculul marjelor arata insa ca bancile din Romania practica marje comparabile cu cele aplicate in statele din zona euro si semnificativ sub marjele utilizate de bancile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul inalt fiind dat exclusiv de dobanda de politica monetara si, implicit, ratele inalte de pe piata interbancara.
Astfel, incluzand si costul rezervei minime obligatorii, bancile romanesti aplica pe medie la creditele imobiliare in lei o marja de 2,6 puncte procentuale, in linie cu Germania sau Austria la creditele in euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale si cu mult sub institutiile de credit din alte state din Europa Centrala si de Est.
In Bulgaria marja la creditele pentru locuinte in leve este de 6,4 puncte procentuale, in Ungaria de 5,14 puncte, in Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Pe cealalta parte, bancile din Romania plartesc la depozitele de pana la un an cele mai mari dobanzi din regiune, atat nominal, cat si ca diferential fata de dobanzile interbancare.
Datele din luna iulie arata ca in Romania depozitele in lei pana la un an (majoritatea depozitelor constituite la banci) sunt remunerate cu dobanzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrala si de Est, cu aproape un punct peste urmatoarea dobanda din regiune, de 3,86% pe an in Bulgaria. Pe urmatoarele pozitii se plaseaza Ungaria - 3,48%, Polonia - 2,48% si Cehia -1,39%.
Romania se plaseaza pe pozitia secunda in ceea ce priveste marja platita la depozite peste rata interbancara, cu un punct procentual, dupa Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arata ca in Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
In urma cu doua saptamani, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile la creditele in lei dupa ce BNR a scazut rata cheie cu un punct in perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima taiere a dobanzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel incat bancile sa nu scada bonificatiile la depozite.
"Dupa parerea mea, asa mai neaos, este ca n-au incotro. Ce-o sa faca cu atatia bani? Vin la facilitatea de depozit a Bancii Nationale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce si mai mult in perioada urmatoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare data si sugerez si acum, interesul bancilor comerciale este sa ieftineasca semnificativ costul creditarii in lei", a declarat Isarescu atunci, intr-un briefing de presa dupa sedinta CA pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca ieftinirea creditelor in lei este insuficienta si ca maniera in care politica monetara se rasfrange asupra politicii de imprumut a bancilor s-a reflectat cu intarziere si moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapida catre piata interbancara si catre dobanzile la titlurile de stat.
Astfel, bancile au un "camp mare" in continuare pentru a ieftini creditul in moneda nationala.
"Consider ca reducerea nivelului dobanzilor la creditele in moneda nationala este categoric insuficienta si nu reflecta nici politica monetara, nici conditiile de piata. Politica monetara, acolo de unde bancile isi alimenteaza cu lichiditate nevoile, dobanzile sunt de cinci-sase ori mai mici decat dobanzile la credite, nu vad nicio justificare din punct de vedere economic, au justificarile lor legate de incredere, de calitatea clientilor, de riscurile pe care le percep, de faptul ca si discutia cu clauzele abuzive determina o stare de incertitudine, de neincredere, dar n-au motive economice si financiare pentru a nu reduce dobanzile la credite", a explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a precizat ca transmisia moderata si cu intarziere a politicii monetare in piata nu va impiedica banca centrala sa continue relaxarea dobanzii de politica monetara.
"Nu va fi o piedica, dar ca vom fi atenti cand dozam masurile sa transmitem semnalele necesare si sa nu stimulam bancile sa reduca dobanzile la depozite, acolo cred ca au un camp extrem de limitat. Eu cred ca multe au si depasit masura. Este si motivul principal pentru care am redus dobanda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus seful BNR.
Consiliul de Administratie al BNR a decis la finele lunii septembrie sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, in linie cu asteptarile analistilor, si a pastrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele in lei si 20% pentru cele in euro.
De la 1 octombrie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) a coborat la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.
La precedenta sedinta de politica monetara, din 5 august, CA al BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 5% pe an la 4,5% pe an. La inceputul lunii iulie, BNR a scazut dobanda cheie de la 5,25% la 5%.
Sursa: www.mediafax.ro
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulFiscal.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Newsletter PortalCodulFiscal.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul PortalCodulFiscal.ro si primesti cadou Raportul special "Intreprinderi legate
Impozit micro sau impozit pe profit?"!
Studii de caz si articole despre dobanzi
Nov082024
Amnistie fiscala.Conditii
de
Vera Constantin
valabil la 08 Nov 2024
Intrebare:
Am depus o cerere pentru anularea penalitatilor conform OUG 107 din 2024, deoarece soldul de la 31.08.2024 era platit. Am depus cerere pe data de 25.10.2024, iar cei de la ANAF au respins cererea pe motiv ca am de plata datoriile curente. Este corect? Eu am inteles ca trebuie sa ai achitat principalul de la 31.08.2024. Mai pot depune o noua cerere?Multumesc
Nov042024
Anulare dobanzi, penalitati si toate accesorii aferente obligatiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024
de
Profeanu Laura
valabil la 04 Nov 2024
Intrebare:
In cazul in care in data de 10.10.2024 am primit pe SPV o decizie de calcul accesorii, iar dobanzile si penalitatile sunt calculate pentru cateva perioade cuprinse intre 27.06.2022 si 26.04.2024, se poate beneficia de aministia fiscala, conform OUG 107/2024?
Nov052024
Costuri excedentare ale indatorarii
de
Constanta Popa
valabil la 05 Nov 2024
Intrebare:
O societate comerciala platitoare de impozit pe profit calculeaza la septembrie 2024, COSTUL INDATORARII. Va rog sa ne precizati daca calculele sunt corecte. Aceste calcule respecta Ordinul 10/2024. Din calcule, reiese ca atat in relatie cu firma afilitata cat si pe total, costul excedentar al indatorarii este deductibIl integral.
Are urmatoarele informatii:
Are cheltuieli cu dobanzile ...
Oct292024
Cheltuielile cu dobanzi penalizatoare stabilite in cadrul contractelor cu afiliati
de
Profeanu Laura
valabil la 29 Oct 2024
Intrebare:
O societate a semnat un contract de imprumut cu asociatul unic pe o perioada de 5 ani cu o dobanda de 0,5% pe zi. Asociatul unic a notificat societatea in anul 2024 ca datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere o valoare mai mare decat debitul. Cum inregistreaza societatea aceste dobanzi si penalitati, pe cheltuieli curente? Aceste cheltuieli cu dobanzile si penalitatile de intarziere sunt ...
Oct232024
Imprumut acordat salariatului. Cadru legal
de
Nicolae Liviu
valabil la 23 Oct 2024
Intrebare:
Un salariat solicita o suma de bani de la angajator, putem sa incheiem un contract de imprumut? Suma imprumutata este asimilata salariului? Exista si alte variante prin care sa-i acordam aceasta suma, restituibila? Multumesc frumos!
Oct162024
Impozit pe dobanzi de la nerezident neretinut, implicatii
de
Elena Ionescu
valabil la 16 Oct 2024
Intrebare:
O societate PJ din Romania inchiriaza utilaje de la asociatul unic si le aduce in Romania.
Plateste 5% redevente si obtinere certificat de atestare a impozitului pentru PJ nerezident.
In anul urmator observa ca nu a retinut 5% pentru dobanzile aferente finantarilor efectuare de catre asociatul unic (nu avea detinere de 2 ani), cum se poate corecta situatia fiscala la ANAF? Se poate retine ...
Vezi toate studiile de caz despre dobanzi keyboard_double_arrow_right
