TITLUL I - Dispozitii generale

       TITLUL I

  Dispozitii generale

  CAP. I

  Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

  ART. 1

  Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

  (1) Prezentul cod stabileste: cadrul legal privind impozitele, taxele si contributiile sociale obligatorii prevazute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetului asigurarilor pentru somaj si fondului de garantare pentru plata creantelor salariale; contribuabilii care au obligatia sa plateasca aceste impozite, taxe si contributii sociale; modul de calcul si de plata a acestora; procedura de modificare a acestor impozite, taxe si contributii sociale. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a legilor de ratificare a conventiilor de evitare a dublei impuneri in aplicare.

  (2) Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale obligatorii reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedura fiscala.

  (3) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.

  (4) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor legale in vigoare privind ajutorul de stat.

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  6. Facilitatile fiscale de natura ajutorului de stat, asa cum acesta este definit la art. 2 alin. (1 ) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 20/2015, cu modificarile ulterioare, se acorda cu respectarea prevederilor nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat.

----------------------

 

  ART. 2

  Impozitele, taxele si contributiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal

  (1) Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:

  a) impozitul pe profit;

  b) impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

  c) impozitul pe venit;

  d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti;

  e) impozitul pe reprezentante;

  f) taxa pe valoarea adaugata;

  g) accizele;

  h) impozitele si taxele locale;

  i) impozitul pe constructii.

  j) impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare.

 

(la 01-01-2024 Alineatul (1), Articolul 2, Capitolul I, Titlul I a fost completat de Punctul 1., Articolul III, Capitolul II din LEGEA nr. 296 din 26 octombrie 2023, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 27 octombrie 2023) 

 

  (2) Contributiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:

 

  a) contributiile de asigurari sociale, datorate bugetului asigurarilor sociale de stat;

  b) contributia de asigurari sociale de sanatate, datorata bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

  c) contributia asiguratorie pentru munca, datorata bugetului general consolidat.

 

(la 01-01-2018 Alineatul (2) din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 79 din 8 noiembrie 2017, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017) 

 

  CAP. II

  Aplicarea si modificarea Codului fiscal

  ART. 3

  Principiile fiscalitatii

  Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:

  a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand prin nivelul impunerii conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

  b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

  c) justetea impunerii sau echitatea fiscala asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia;

  d) eficienta impunerii asigura niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercitiu bugetar la altul prin mentinerea randamentului impozitelor, taxelor si contributiilor in toate fazele ciclului economic, atat in perioadele de avant economic, cat si in cele de criza;

  e) predictibilitatea impunerii asigura stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii.

 

  ART. 4

  Modificarea si completarea Codului fiscal

  (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

  (2) In cazul in care prin lege se introduc impozite, taxe sau contributii obligatorii noi, se majoreaza cele existente, se elimina sau se reduc facilitati existente, acestea vor intra in vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecarui an si vor ramane nemodificate cel putin pe parcursul acelui an.

  (3) In situatia in care modificarile si/sau completarile se adopta prin ordonante, se pot prevedea termene mai scurte de intrare in vigoare, dar nu mai putin de 15 zile de la data publicarii, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2). 

  (4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) modificarile care decurg din angajamentele internationale ale Romaniei, precum si modificarile si/sau completarile prin care se introduc impozite, taxe sau contributii obligatorii noi, se majoreaza cele existente, se elimina sau se reduc facilitati existente, exclusiv in situatii extraordinare de procedura de deficit bugetar excesiv constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene si regulamentelor subsidiare agreate la nivel european.

 

(la 20-09-2023 Alineatul (4), Articolul 4, Capitolul II, Titlul I a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din ORDONANTA DE URGENTA nr. 74 din 20 septembrie 2023, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 20 septembrie 2023) 

 

  ART. 5

  Norme metodologice, instructiuni si ordine

  (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.

  (2) In intelesul prezentului cod, prin norme se intelege norme metodologice, instructiuni si ordine.

  (3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarare, si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

  (4) Ordinele si instructiunile pentru aplicarea unitara a prezentului cod se emit de ministrul finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu exceptia bugetelor locale, se emit de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, denumita in continuare A.N.A.F., si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor si taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aproba prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice.

  (5) Sub sanctiunea nulitatii absolute, institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decat Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute in prezentul cod.

  (6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteaza si sistematizeaza toate normele in vigoare avand legatura cu prevederile prezentului cod si publica aceasta colectie oficiala.

  ART. 6

  Aplicarea unitara a legislatiei

  Aplicarea unitara a prezentului cod si a legislatiei subsecvente acestuia se asigura prin Comisia fiscala centrala constituita potrivit Codului de procedura fiscala.

  CAP. III

  Definitii

  ART. 7

  Definitii ale termenilor comuni

  In intelesul prezentului cod, cu exceptia titlurilor VII si VIII, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

  1. activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare generatoare de venituri;

  2. activitate dependenta la functia de baza - orice activitate desfasurata in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, declarata angajatorului ca functie de baza de catre angajat; in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul este obligat sa declare numai angajatorului ales ca locul respectiv este locul unde exercita functia pe care o considera de baza;

  3. activitate independenta - orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin 4 dintre urmatoarele criterii:

  3.1. persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru;

  3.2. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti;

  3.3. riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea;

  3.4. activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara;

  3.5. activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii;

  3.6. persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective;

  3.7. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii;

----------------------

NORMA 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  1. (1) In aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), se are in vedere ca raportul juridic incheiat intre parti sa contina, in mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile si obligatiile partilor, astfel incat sa nu rezulte existenta unei relatii de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune in ceea ce priveste desfasurarea activitatii. La incadrarea unei activitati ca activitate independenta, partile vor avea in vedere ca raportul juridic incheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii.

  (2) Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfasurare a activitatii, precum si programul de lucru este indeplinit atunci cand cele trei componente ale sale sunt indeplinite cumulativ. In raportul juridic partile pot conveni asupra datei, locului si programului de lucru in functie de specificul activitatii si de celelalte activitati pe care prestatorul le desfasoara.

  (3) Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea chiar si pentru un singur client, daca nu exista o clauza de exclusivitate in desfasurarea activitatii.

  (4) Riscurile asumate de prestator pot fi de natura profesionala si economica, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp si cu cele mai mici costuri la variatiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situatiei financiare, in functie de specificul activitatii.

  (5) In desfasurarea activitatii persoana fizica utilizeaza predominant bunurile din patrimoniul afacerii.

----------------------

 

  4. autoritate fiscala centrala - Ministerul Finantelor Publice, institutie cu rolul de a coordona aplicarea unitara a prevederilor legislatiei fiscale;

  5. autoritate fiscala competenta - Ministerul Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;

  6. centrul intereselor vitale - locul de care relatiile personale si economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. In analiza relatiilor personale se va acorda atentie familiei sotului/sotiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate in intretinerea persoanei fizice si care sosesc in Romania impreuna cu aceasta, calitatea de membru intr-o organizatie caritabila, religioasa, participarea la activitati culturale sau de alta natura. In analiza relatiilor economice se va acorda atentie daca persoana este angajat al unui angajator roman, daca este implicata intr-o activitate de afaceri in Romania, daca detine proprietati imobiliare in Romania, conturi la banci in Romania, carduri de credit/debit la banci in Romania;

  7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

  a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

  b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

  c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;

  d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

  e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului;

  8. contract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractului;

  9. comision - orice plata in bani sau in natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate in legatura cu o operatiune economica;

  10. contributii sociale obligatorii - prelevare obligatorie realizata in baza legii, care are ca scop protectia persoanelor fizice obligate a se asigura impotriva anumitor riscuri sociale, in schimbul carora aceste persoane beneficiaza de drepturile acoperite de respectiva prelevare;

  11. dividend - o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:

  a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operatiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;

  b) o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica;

  c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice;

  d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;

  e) o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant;

  f) o distribuire de titluri de participare in legatura cu operatiuni de reorganizare, prevazute la art. 32 si 33.

  Se considera dividende din punct de vedere fiscal si se supun aceluiasi regim fiscal ca veniturile din dividende:

  (i) castigurile obtinute de persoanele fizice din detinerea de titluri de participare, definite de legislatia in materie, la organisme de plasament colectiv;

  (ii) veniturile in bani si in natura distribuite de societatile agricole, cu personalitate juridica, constituite potrivit legislatiei in materie, unui participant la societatea respectiva drept consecinta a detinerii partilor sociale;

  12. dobanda - orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita in cadrul unei datorii, in legatura cu un depozit sau in conformitate cu un contract de leasing financiar, vanzare cu plata in rate sau orice vanzare cu plata amanata;

  13. dreptul de autor si drepturile conexe - constituie obiect al acestora operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, precum si drepturile conexe dreptului de autor si drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996

 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare;

  14. entitate transparenta fiscal, cu/fara personalitate juridica - orice asociere, asociere in participatiune, asocieri in baza contractelor de exploatari in participatie, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este persoana impozabila distincta, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere in intelesul impozitului pe profit sau pe venit, dupa caz; 

  15. franciza - un sistem de comercializare a produselor si/sau al serviciilor si/sau al tehnologiilor, bazat pe o colaborare continua intre persoanele fizice sau juridice independente din punct de vedere juridic si financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda altei persoane, denumita francizat, dreptul si impune obligatia de a exploata o afacere in conformitate cu conceptul francizorului; acest drept autorizeaza si obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau indirecte, sa utilizeze marcile de produse si/sau de servicii, alte drepturi de proprietate intelectuala sau industriala protejate, know-how-ul, drepturile de autor, precum si insemne ale comerciantilor, beneficiind de un aport continuu de asistenta comerciala si/sau tehnica din partea francizorului, in cadrul si pe durata contractului de franciza incheiat intre parti in acest scop;

 

(la 14-10-2019 Punctul 15. din Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Articolul II din LEGEA nr. 179 din 10 octombrie 2019, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 11 octombrie 2019) 

   16. impozitul pe profit amanat - impozitul platibil/recuperabil in perioadele viitoare in legatura cu diferentele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii si valoarea fiscala a acestora;

  17. know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; in masura in care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii; 

  18. locul conducerii efective - locul in care, daca nu se demonstreaza altfel, persoana juridica straina realizeaza operatiuni care corespund unor scopuri economice, reale si de substanta si unde este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

 

  a) deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activitatii persoanei juridice straine in ansamblul sau se iau in Romania de catre directorii executivi/membrii consiliului de administratie; sau

  b) cel putin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administratie ai persoanei juridice straine sunt rezidenti;

 

(la 01-01-2021 Punctul 18. din Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   19. metoda creditului fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului platit in alt stat, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri;

  20. metoda scutirii - scutirea de impozit a venitului sau profitului obtinut in alt stat, luand in considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru venitul/profitul total obtinut, cota de impozit determinata aplicandu-se numai asupra venitului/profitului ramas dupa deducerea venitului/profitului obtinut in acel alt stat, conform conventiei pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;

  21. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare egala sau mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

  22. nerezident - orice persoana juridica straina, orice persoana fizica nerezidenta si orice alte entitati straine, inclusiv organisme de plasament colectiv in valori mobiliare fara personalitate juridica, care nu sunt inregistrate in Romania, potrivit legii;

  23. operatiuni cu instrumente financiare - orice transfer, exercitare sau executare a unui instrument financiar, definit de legislatia in materie din statul in care a fost emis, indiferent de piata/locul de tranzactionare unde are loc operatiunea;

  24. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie, casa de ajutor reciproc sau federatie infiintata in Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, casei de ajutor reciproc, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau fara scop patrimonial;

  25. participant - orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;

  26. persoane afiliate - o persoana este afiliata daca relatia ei cu alta persoana este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:

  a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv;

  b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;

  c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin aceasta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv acea persoana juridica; 

  d) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca o persoana detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua ori daca le controleaza in mod efectiv;

 

(la 24-12-2020 Litera d) din Punctul 26. , Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificata de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   Intre persoane afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer;

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  2. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, se considera ca o persoana controleaza in mod efectiv o persoana juridica daca se stabileste faptul ca, atat din punct de vedere faptic cat si legal, prin utilizarea informatiilor si/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activitatii persoanei juridice vizate, prin incheierea de tranzactii cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiasi administrator/personal de conducere sau ca persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este actionar sau administrator in cadrul persoanei juridice vizate.

  Pentru justificarea controlului exercitat in mod efectiv sunt luate in considerare contractele incheiate intre persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de munca sau de prestari de servicii.

 

----------------------

 

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  1.

  (2) Prevederile art. 7 pct. 26 lit. d) din Codul fiscal stabilesc o relatie de afiliere intre doua persoane juridice pentru cazul in care o persoana terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

----------------------

 

  27. persoana fizica nerezidenta - orice persoana fizica ce nu indeplineste conditiile prevazute la pct. 28, precum si orice persoana fizica cetatean strain cu statut diplomatic sau consular in Romania, cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental inregistrat in Romania, cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si membrii familiilor acestora;

  28. persoana fizica rezidenta - orice persoana fizica ce indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

  a) are domiciliul in Romania;

  b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania;

  c) este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade care depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat;

  d) este cetatean roman care lucreaza in strainatate, ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain;

  29. persoana juridica romana - orice persoana juridica ce a fost infiintata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei;

  30. persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene - orice persoana juridica constituita in conditiile si prin mecanismele prevazute de reglementarile europene;

  31. persoana juridica straina - orice persoana juridica ce nu este persoana juridica romana si orice persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene care nu are sediul social in Romania;

  32. pret de piata - suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala;

  33. principiul valorii de piata - atunci cand conditiile stabilite sau impuse in relatiile comerciale sau financiare intre doua persoane afiliate difera de acelea care ar fi existat intre persoane independente, orice profituri care in absenta conditiilor respective ar fi fost realizate de una dintre persoane, dar nu au fost realizate de aceasta din cauza conditiilor respective, pot fi incluse in profiturile acelei persoane si impozitate corespunzator;

  34. profesii liberale - acele ocupatii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective;

  35. proprietate imobiliara - orice teren, cladire sau alta constructie ridicata ori incorporata intr-un teren;

  36. redeventa:

  (1) Se considera redeventa platile de orice natura primite pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:

  a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de inregistrari audio, video;

  b) dreptul de a efectua inregistrari audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau altele similare, si dreptul de a le transmite sau retransmite catre public, direct sau indirect, indiferent de modalitatea tehnica de transmitere - inclusiv prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;

  c) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software;

  d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, container, cablu, conducta, satelit, fibra optica sau tehnologii similare;

  e) orice know-how;

  f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica.

 

  (2) Nu se considera redeventa in sensul prezentei legi:

  a) platile pentru achizitionarea integrala a oricarei proprietati sau a oricarui drept de proprietate asupra tuturor elementelor mentionate la alin. (1);

  b) platile pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;

  c) platile pentru achizitionarea integrala a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv in scopul folosirii acestuia de catre utilizator sau in scopul vanzarii acestuia in cadrul unui contract de distributie;

  d) platile pentru obtinerea drepturilor de distributie a unui produs sau serviciu, fara a da dreptul la reproducere;

  e) platile pentru accesul la sateliti prin inchirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, in situatia in care clientul nu se afla in posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor tehnologii similare;

  f) platile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii din acordurile de roaming, a frecventelor radio, a comunicatiilor electronice intre operatori;

 

  37. rezident - orice persoana juridica romana, orice persoana juridica straina avand locul de exercitare a conducerii efective in Romania, orice persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene sau orice persoana fizica rezidenta. Rezidentul are obligatie fiscala integrala in Romania, fiind contribuabil supus impozitarii in Romania pentru veniturile mondiale obtinute din orice sursa, atat din Romania cat si din afara Romaniei, conform prevederilor prezentei legi si ale tratatelor in vigoare incheiate de Romania;

 

(la 01-01-2021 Punctul 37. din Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   38. Romania - teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia in conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international; 

  39. stock option plan - un program initiat in cadrul unei persoane juridice prin care se acorda angajatilor, administratorilor si/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, prevazute la pct. 26 lit. c) si d), dreptul de a achizitiona la un pret preferential sau de a primi cu titlu gratuit un numar determinat de titluri de participare, definite potrivit pct. 40, emise de entitatea respectiva.

 

  Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie sa cuprinda o perioada minima de un an intre momentul acordarii dreptului si momentul exercitarii acestuia (achizitionarii titlurilor de participare);

 

(la 01-01-2017 Punctul 39. din Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 84 din 16 noiembrie 2016, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 06 decembrie 2016) 

  40. titlu de participare - orice actiune sau alta parte sociala intr-o societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau intr-o alta persoana juridica ori detinerile la un fond de investitii;

 

(la 24-12-2020 Punctul 40. din Articolul 7 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   41. titlu de valoare - orice titlu de participare si orice instrumente financiare calificate astfel prin legislatia in materie din statul in care au fost emise;

  42. transfer - orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum si transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie potrivit Codului civil;

  43. transport international - orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o intreprindere in trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta operare si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile in care transportul este operat exclusiv intre locuri aflate pe teritoriul Romaniei;

  44. valoarea fiscala reprezinta:

  a) valoarea de inregistrare in patrimoniu, potrivit reglementarilor contabile aplicabile - pentru active si pasive, altele decat cele mentionate la lit. b)-d);

  b) valoarea de achizitie sau de aport, utilizata pentru calculul profitului impozabil - pentru titlurile de participare. In valoarea fiscala se includ si evaluarile inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se determina in functie de modalitatile de constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;

  c) costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz - pentru mijloace fixe amortizabile si terenuri. In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz. In situatia reevaluarii terenurilor care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie sau sub valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala este costul de achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz;

  d) valoarea deductibila la calculul profitului impozabil - pentru provizioane si rezerve;

  e) valoarea de achizitie sau de aport utilizata pentru calculul castigului sau al pierderii, in intelesul impozitului pe venit - pentru titlurile de valoare.

  In cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de catre contribuabilii care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor, altele decat cele dobandite in cadrul sistemului stock options plan, valoarea fiscala este valoarea de piata la momentul dobandirii titlurilor de valoare;

  45. valoarea fiscala pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu standardele internationale de raportare financiara reprezinta si:

  a) pentru imobilizarile necorporale, in valoarea fiscala se includ si reevaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale imobilizarilor necorporale care determina o descrestere a valorii acestora sub valoarea ramasa neamortizata stabilita in baza valorii de inregistrare in patrimoniu, valoarea fiscala ramasa neamortizata a imobilizarilor necorporale se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza valorii de inregistrare in patrimoniu;

  b) in cazul in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, in valoarea fiscala a activelor si pasivelor stabilita potrivit regulilor prevazute la pct. 44, cu exceptia mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflatiei;

  c) in cazul in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor se scad reevaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile si se include actualizarea cu rata inflatiei;

  d) pentru proprietatile imobiliare clasificate ca investitii imobiliare, valoarea fiscala este reprezentata de costul de achizitie, de productie sau de valoarea de piata a investitiilor imobiliare dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea fiscala se includ si evaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile. In cazul in care se efectueaza evaluari ale investitiilor imobiliare care determina o descrestere a valorii acestora sub valoarea ramasa neamortizata stabilita in baza costului de achizitie/productie sau valorii de piata a investitiilor imobiliare dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscala ramasa neamortizata a investitiilor imobiliare se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie/productie sau valorii de piata, dupa caz, a investitiilor imobiliare;

  e) pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscala este reprezentata de costul de achizitie, de productie sau de valoarea de piata in cazul celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, dupa caz, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale. In valoarea fiscala se includ si evaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile. In cazul in care se efectueaza evaluari ale activelor biologice care determina o descrestere a valorii acestora sub valoarea ramasa neamortizata stabilita in baza costului de achizitie/productie sau valorii de piata in cazul celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscala ramasa neamortizata a activelor biologice se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie/productie sau a valorii de piata, dupa caz;

  46. retinere la sursa numita si retinere prin stopaj la sursa - metoda de colectare a impozitelor si contributiilor sociale obligatorii prin care platitorii de venituri au obligatia, potrivit legii, de a le calcula, retine, declara si plati;

  47. impozite si contributii sociale obligatorii cu retinere la sursa sau retinute prin stopaj la sursa - acele impozite si contributii sociale reglementate in prezentul cod pentru care platitorii de venituri au obligatia sa aplice metoda privind retinerea la sursa sau retinerea prin stopaj la sursa.

  48. unitate locala de cult - unitate cu personalitate juridica, parte componenta a structurii organizatorice locale a unui cult religios, potrivit legii si statutelor/codurilor canonice proprii, care obtine venituri, in conformitate cu legea de organizare si functionare, si conduce contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.

 

(la 04-04-2020 Articolul 7 din Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 32 din 31 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 01 aprilie 2020) 

 

  ART. 8

  Definitia sediului permanent

  (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile de la art. 5 "Sediul permanent" din modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

  (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursala, un birou, o fabrica, un magazin, un atelier, precum si o mina, un put de titei sau de gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare prevazut la art. 33.

  (3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, un ansamblu sau montaj ori activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.

  (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:

  a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;

  b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;

  c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;

  d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;

  e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;

  f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;

  g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura pregatitoare sau auxiliara.

  (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:

  a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);

  b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.

  (6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.

  (7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

  (8) Persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si persoanele juridice straine care desfasoara activitate in Romania printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat, beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui A.N.A.F. Contractele incheiate pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se vor avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.

  (9) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  SECTIUNEA a 3-a

  Definitia sediului permanent

  3. (1) In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si daca nerezidentul dispune doar de un spatiu, nefiind necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii sale. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie cladirea sau parti ale acesteia.

  (2) Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu.

  (3) Desi nu este necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu, pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:

  a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii sau persoana care ocupa o functie similara in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.

  b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo nu intra in categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.

  c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic, o perioada limitata, o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, nu se considera ca societatea de transport rutier are acel loc la dispozitia sa pentru a fi considerat sediu permanent.

  d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.

  (4) Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.

  (5) Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:

  a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.

  b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire de birouri, fara sa existe contract pentru zugravirea intregii cladiri, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.

  c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.

  (6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.

  Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent, chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:

  a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.

  b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.

  c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar a fost mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa, chiar daca a existat doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost lichidat inainte de termen datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.

 

  (7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

  (8) Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o persoana juridica straina in Romania, aceasta activitate va conferi locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o persoana juridica straina inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati din Romania fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.

  (9) Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.

  (10) Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi numai activitatilor acelei societati, nu si activitatilor locatorului. Sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

  (11) Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii care opereaza serverul.

  (12) Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii, daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.

  (13) Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a avea un loc fix de activitate. Un server trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc, pentru o anumita perioada de timp, pentru a fi considerat loc fix de activitate.

  (14) Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.

  (15) Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent, chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.

  (16) Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile pregatitoare sau auxiliare includ in special:

  a) furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;

  b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;

  c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;

  d) culegerea de date de piata pentru societate;

  e) furnizarea de informatii.

  (17) Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte activitati principale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.

  (18) Activitatile principale ale unei anumite societati depind de natura activitatii de afaceri desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale care nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.

  In cazul unei societati denumite "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal

 si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.

  (19) Unui furnizor de servicii internet care ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati nu-i sunt aplicate prevederile art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o "persoana", conform definitiei prevazute la art. 7 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.

  (20) Prin sintagma "orice alte activitati" din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se intelege serviciile prestate in Romania, care genereaza venituri impozabile.

  (21) Atunci cand nu este incheiat contract in forma scrisa, se inregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.

----------------------

 

  ART. 8^1

  Locul conducerii efective in Romania al unei persoane juridice straine

  (1) Daca o persoana juridica straina este considerata rezidenta atat in Romania, cat si intr-un stat semnatar al unei conventii de evitare a dublei impuneri la care Romania este parte, rezidenta acestei persoane se va stabili potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri.

  (2) Rezidenta in Romania a persoanei juridice straine se stabileste de catre organul fiscal central competent pe baza chestionarului prevazut la art. 230 alin. (8) si a urmatoarelor documente anexate la acesta:

 

  a) copia legalizata insotita de traducerea autorizata a deciziei/hotararii actionarilor/asociatilor/ fondatorilor/membrilor consiliului de administratie/directorilor executivi ai persoanei juridice straine cu privire la stabilirea locului conducerii efective in Romania;

  b) copia legalizata insotita de traducerea autorizata a actului constitutiv actualizat al persoanei juridice straine;

  c) copia legalizata a extrasului de la Registrul Comertului sau organismului similar din statul strain in care este inregistrata persoana juridica straina, din care rezulta actionariatul si aportul acestuia in capitalul persoanei juridice straine; orice modificari ulterioare se comunica organului fiscal central competent in termen de 45 de zile calendaristice de la data producerii lor;

  d) copia documentului sau actului privind utilizarea spatiului din Romania unde se va exercita efectiv conducerea persoanei juridice straine;

  e) copia legalizata insotita de traducerea autorizata a contractelor incheiate cu directorii executivi/membrii consiliului de administratie ai persoanei juridice straine avand locul conducerii efective in Romania.

  (3) Organul fiscal central competent analizeaza documentatia prezentata de persoana juridica straina, stabileste daca locul conducerii efective este in Romania si notifica persoana juridica straina daca pastreaza rezidenta statului strain sau devine persoana juridica straina rezidenta in Romania.

  (4) Persoana juridica straina rezidenta in Romania potrivit locului conducerii efective are urmatoarele obligatii:

 

  a) sa se inregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declaratiei de inregistrare fiscala/declaratie de mentiuni/declaratie de radiere pentru persoanele juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania in termen de 30 zile de la data la care a fost notificat ca este persoana rezidenta in Romania;

  b) sa pastreze procesele-verbale ale sedintelor de consiliu si ale adunarilor actionarilor/asociatilor;

  c) sa conduca si sa pastreze in Romania evidenta contabila, respectiv sa intocmeasca situatiile financiare conform legislatiei contabile din Romania;

  d) sa se inregistreze ca platitor de impozit pe profit;

  e) sa isi mentina rezidenta in Romania pe o perioada de cel putin un an fiscal.

  (5) Prevederile titlului II „Impozitul pe profit“ din prezentul cod sunt aplicabile si persoanei juridice straine rezidente in Romania potrivit locului conducerii efective.

  (6) In scopul administrarii creantelor fiscale, organul fiscal central stabileste si inregistreaza, din oficiu sau la cererea altei autoritati care administreaza creante fiscale, un loc al conducerii efective in Romania al unei persoane juridice straine, care nu si-a indeplinit obligatia de inregistrare fiscala, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

  (7) Stabilirea rezidentei in Romania de catre o persoana juridica straina nu trebuie sa aiba la baza aranjamente artificiale in scopul reducerii impozitelor care ar fi trebuit sa fie platite in statul strain si nu trebuie sa creeze oportunitati de neimpozitare sau de impozitare mai scazuta in Romania, inclusiv prin aranjamente de utilizare a conventiilor fiscale incheiate de Romania, numai in scopul evitarii platii impozitelor in beneficiul direct sau indirect al unor rezidenti din terte jurisdictii.

 

(la 01-01-2021 Capitolul III din Titlul I a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

  CAP. IV

  Reguli de aplicare generala

  ART. 9

  Moneda de plata si de calcul al impozitelor si taxelor

  (1) Impozitele, taxele si contributiile sociale obligatorii se platesc in moneda nationala a Romaniei.

  (2) Sumele inscrise pe o declaratie fiscala se exprima in moneda nationala a Romaniei.

  (3) Sumele exprimate intr-o moneda straina se convertesc in moneda nationala a Romaniei, dupa cum urmeaza:

  a) in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia ii este aferent profitul impozabil sau venitul net;

  b) in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta expres in prezentul cod.

  (4) In intelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti in moneda nationala a Romaniei sumele exprimate in moneda straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru datele respective, exceptand cazurile prevazute expres in prezentul cod.

  ART. 10

  Venituri in natura

  (1) In intelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile in numerar si/sau in natura.

  (2) In cazul venitului in natura, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitatii si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile respective.

  ART. 11

  Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

  (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contributii sociale obligatorii, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia, sau pot reincadra forma unei tranzactii/activitati pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei/activitatii.

  Organul fiscal este obligat sa motiveze in fapt decizia de impunere emisa ca urmare a neluarii in considerare a unei tranzactii sau, dupa caz, ca urmare a reincadrarii formei unei tranzactii, prin indicarea elementelor relevante in legatura cu scopul si continutul tranzactiei ce face obiectul neluarii in considerare/reincadrarii, precum si a tuturor mijloacelor de proba avute in vedere pentru aceasta.

??????????

  *) Nota:

  Reproducem mai jos prevederile articolului IV din LEGEA nr. 72 din 30 martie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 31 martie 2022:

  Articolul IV

  (1) Reincadrarea fiscala a sumelor acordate sub forma indemnizatiei de delegare, a indemnizatiei de detasare, inclusiv a indemnizatiei specifice detasarii transnationale, a prestatiei suplimentare acordate in baza clauzei de mobilitate, primite de salariati, poate fi realizata de organele fiscale in temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in urma controalelor realizate de organele competente ale Inspectiei Muncii, prin care se constata situatiile de delegare, detasare, detasare transnationala in care se pot afla salariatii, dupa caz, potrivit legii.

  (2) Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, are obligatia sa confirme, in baza documentelor prezentate de catre angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizatiei de delegare, indemnizatiei de detasare, inclusiv a indemnizatiei specifice detasarii transnationale, prestatiei suplimentare acordate in baza clauzei de mobilitate:

  a) la cererea autoritatilor si institutiilor publice, precum si a oricaror alte entitati;

  b) din oficiu, ca urmare a actiunilor de control proprii, caz in care, in vederea valorificarii, rezultatul constatarilor se comunica organului fiscal competent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

  (3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2) se stabileste prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului finantelor, care se emite in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

??????????

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  4. In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se intelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila. In situatia reincadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

----------------------

 

  (2) Tranzactiile transfrontaliere sau o serie de tranzactii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale de organele fiscale competente nu vor face parte din domeniul de aplicare a conventiilor de evitare a dublei impuneri.

  (3) Prin tranzactii transfrontaliere artificiale se intelege tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere care nu au un continut economic si care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obisnuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. Tranzactiile transfrontaliere sau seriile de tranzactii transfrontaliere sunt acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei.

  (4) Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului valorii de piata. In cadrul unei tranzactii, al unui grup de tranzactii intre persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, in cazul in care principiul valorii de piata nu este respectat, sau pot estima, in cazul in care contribuabilul nu pune la dispozitia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili daca preturile de transfer practicate in situatia analizata respecta principiul valorii de piata, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricareia dintre partile afiliate pe baza nivelului tendintei centrale a pietei. Procedura de ajustare/estimare si modalitatea de stabilire a nivelului tendintei centrale a pietei, precum si situatiile in care autoritatea fiscala poate considera ca un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectarii principiului pentru tranzactiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedura fiscala. La stabilirea valorii de piata a tranzactiilor desfasurate intre persoane afiliate se foloseste metoda cea mai adecvata dintre urmatoarele:

  a) metoda compararii preturilor;

  b) metoda cost plus;

  c) metoda pretului de revanzare;

  d) metoda marjei nete;

  e) metoda impartirii profitului;

  f) orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele/modificarile si completarile ulterioare.

  In aplicarea prezentului alineat se utilizeaza prevederile din Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele/modificarile si completarile ulterioare.

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

  SECTIUNEA a 2-a

  Reguli pentru aplicarea principiului valorii de piata

  5. (1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, la ajustarea/estimarea pretului de piata al tranzactiilor se utilizeaza metoda cea mai adecvata dintre urmatoarele:

  a) metoda compararii preturilor, care se bazeaza pe compararea pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la compararea interna a preturilor utilizate de persoana juridica vizata in tranzactiile cu persoane independente sau la compararea externa a preturilor utilizate in tranzactii convenite intre persoane independente. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate;

  b) metoda cost plus, care se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de produse, marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costuri. In cazul in care produsele, marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Profitul care majoreaza costurile furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la marja de profit utilizata de un furnizor independent in tranzactii comparabile;

  c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de distributie, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret este redus cu o marja bruta corespunzatoare, denumita marja pretului de revanzare, reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului isi acopera cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate, luand in considerare activele utilizate si riscul asumat, si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre persoane afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:

  (i) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb valutar si inflatia;

  (ii) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;

  (iii) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret. Metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care persoana care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile sunt nesemnificativ prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata;

  d) metoda marjei nete, implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In efectuarea comparatiei este necesar sa se ia in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile, avandu-se in vedere factori cum sunt: competitivitatea persoanelor si a bunurilor echivalente pe piata, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor, precum si nivelul experientei in afaceri;

  e) metoda impartirii profitului presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Aceasta se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti;

  f) orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele, modificarile si completarile ulterioare.

  (2) In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:

  a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;

  b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.

  (3) La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.

  (4) La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:

  a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;

  b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;

  c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;

  d) circumstantele cazului individual;

  e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;

  f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;

  g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.

  (5) Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:

  a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;

  b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;

  c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;

  d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;

  e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;

  f) conditiile speciale de concurenta.

  (6) In aplicarea metodelor se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca parti terte independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare.

  (7) In aplicarea metodelor se iau in considerare aranjamente financiare speciale, cum sunt: conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita. De asemenea, in cazul furnizarii de catre client de materiale sau de servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.

  (8) La aplicarea metodelor nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:

  a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;

  b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;

  c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.

  (9) Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate, luand in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii, cum sunt: transport, asigurare. In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost plus".

  (10) In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. La calculul rezultatului fiscal, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate.

  Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de-a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana afiliata.

  (11) Cand un contribuabil acorda un imprumut/credit unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut/credit, indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:

  a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;

  b) daca a existat o schema de distributie a profitului.

  Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului se va efectua daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.

  Atunci cand se analizeaza cheltuielile/veniturile cu dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.

  Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului.

  In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.

  (12) Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.

  In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.

  (13) In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:

  a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;

  b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.

  (14) Ajustarea/Estimarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii principiului valorii de piata a produselor, marfurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata.

  Pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate se aplica si procedura pentru eliminarea dublei impuneri intre persoane romane afiliate stabilita, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala (Codul de procedura fiscala), iar pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate cu persoane nerezidente se aplica si procedura amiabila stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.

  (15) Ajustarea/Estimarea preturilor de transfer, pentru a reflecta principiul valorii de piata in cadrul tranzactiilor derulate intre persoane al produselor, marfurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei, va fi efectuata de organele de inspectie fiscala la nivelul tendintei centrale a pietei. Tendinta centrala a pietei va fi considerata valoarea mediana a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societatilor/tranzactiilor comparabile identificate sau in situatia in care nu se gasesc suficiente societati/tranzactii comparabile, pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, se vor identifica cel mult trei societati sau tranzactii comparabile si se va utiliza media aritmetica a indicatorilor financiari ai acestora sau a tranzactiilor identificate.

----------------------

 

  (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica in scopul stabilirii impozitelor directe. 

  (6) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite in Romania, declarati inactivi conform Codului de procedura fiscala, care desfasoara activitati economice in perioada de inactivitate, sunt supusi obligatiilor privind plata impozitelor, taxelor si contributiilor sociale obligatorii prevazute de prezentul cod, dar, in perioada respectiva, nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor efectuate. In cazul inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12), persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, chiar daca factura nu cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile. Dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 316 alin. (12), pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, contribuabilii emit facturi in care inscriu distinct taxa pe valoarea adaugata colectata in perioada respectiva, care nu se inregistreaza in decontul de taxa depus conform art. 323. In situatia in care inactivitatea si reactivarea, potrivit Codului de procedura fiscala, sunt declarate in acelasi an fiscal, cheltuielile respective vor fi luate in calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, incepand cu trimestrul reactivarii. In cazul in care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate in ani fiscali diferiti, cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenti celui in care se inregistreaza sunt luate in calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se refera acestea si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul reactivarii vor fi luate in calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, incepand cu trimestrul reactivarii.

 

(la 01-01-2017 Alineatul (6) din Articolul 11 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 84 din 16 noiembrie 2016, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 06 decembrie 2016) 

  (7) Beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la persoane impozabile stabilite in Romania, dupa inscrierea acestora ca inactivi in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati conform Codului de procedura fiscala, nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita si/sau a achizitiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate in procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) a furnizorului/ prestatorului, beneficiarii care au achizitionat bunuri si/sau servicii in perioada in care furnizorul/prestatorul a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat isi exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (6), prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa inregistrarea furnizorului/prestatorului sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. In situatia in care inactivitatea si reactivarea furnizorului, potrivit Codului de procedura fiscala, sunt declarate in acelasi an fiscal, beneficiarul va lua in calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, incepand cu trimestrul reactivarii furnizorului. In cazul in care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate in ani fiscali diferiti, beneficiarul va lua in calcul cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenti celui in care se declara reactivarea, pentru determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se refera acestea si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul declararii reactivarii vor fi luate in calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, incepand cu trimestrul declararii reactivarii.

 

(la 01-01-2017 Alineatul (7) din Articolul 11 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 84 din 16 noiembrie 2016, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 06 decembrie 2016) 

  (8) Persoanele impozabile stabilite in Romania, carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. c)-e) si lit. h), nu beneficiaza, in perioada respectiva, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor efectuate, dar sunt supuse obligatiei de plata a TVA colectate, in conformitate cu prevederile titlului VII, aferenta operatiunilor taxabile desfasurate in perioada respectiva. In cazul inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12), persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, prin inscrierea in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, chiar daca factura nu cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile. Dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 316 alin. (12), pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, persoanele impozabile emit facturi in care inscriu distinct taxa pe valoarea adaugata colectata in perioada respectiva, care nu se inregistreaza in decontul de taxa depus conform art. 323.

 

(la 01-01-2017 Alineatul (8) din Articolul 11 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 84 din 16 noiembrie 2016, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 06 decembrie 2016) 

----------------------

NORMA (A) 06/01/2016 din data 2016-01-06

 

 

  SECTIUNEA 2^1

  Reguli speciale pentru aplicarea TVA

  5^1. (1) In sensul art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au avut codul de inregistrare anulat in baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, isi pot exercita dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal depus dupa reinregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Deducerea taxei se efectueaza in limitele si conditiile prevazute la art. 297-302 din Codul fiscal, chiar daca factura nu cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile.

  (2) Dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa emita facturi in care sa inscrie distinct taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile efectuate in perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, care nu se inregistreaza in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata». In functie de modalitatea in care au actionat pe perioada in care au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, se disting urmatoarele situatii:

  a) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar nu a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, care sa includa informatiile obligatorii prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, care a fost colectata in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat. Aceste facturi nu se includ in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», daca nu exista diferente intre taxa colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile;

  b) persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, respectiv a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, si a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. In situatia in care nu exista diferente intre taxa colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, facturile emise dupa reinregistrare nu se includ in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata»;

  c) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar a emis facturi. In aceasta situatie, dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, persoana impozabila trebuie sa emita facturi de corectie conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de corectie nu se inscriu in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», daca nu exista diferente intre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci in «Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal». Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, in baza declaratiei sus-mentionate;

  d) persoana impozabila nu a colectat TVA pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, respectiv nu a depus declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal si nu a emis facturi. In aceasta situatie, facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA nu se inscriu in decontul de taxa depus conform art. 323 din Codul fiscal, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», daca nu exista diferente intre taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, ci in «Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal». Persoana impozabila datoreaza obligatii fiscale accesorii conform art. 173 si 181 din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care avea obligatia sa plateasca TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, si pana la data platii taxei, in baza declaratiei sus-mentionate.

  (3) In situatiile prevazute la alin. (2), in cazul in care exista diferente intre taxa colectata/care ar fi trebuit colectata in perioada in care persoana impozabila a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat si taxa inscrisa in facturile emise dupa reinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, in decontul de TVA, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», se inscriu numai aceste diferente.

  (4) Prevederile alin. (2) se aplica in cazul in care persoana impozabila se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal incepand cu 1 ianuarie 2017, in situatia in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat in baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, respectiv in baza prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a)-e) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la 1 ianuarie 2016.

  (5) Prevederile alin. (2) nu se aplica in situatia in care persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 319 din Codul fiscal.

  (6) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (7) si (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care au efectuat achizitii de la furnizori/prestatori in perioada in care acestia au avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat isi exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile respective, in limitele si conditiile prevazute la art. 297-302 din Codul fiscal, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (2), prin inscrierea taxei in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa reinregistrarea furnizorului/prestatorului sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.

  (7) Exemple pentru aplicarea prevederilor alin. (2) referitoare la emiterea facturilor dupa inregistrarea in scopuri de TVA:

  Exemplul nr. 1: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile, dar nu a emis facturi.

  1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoare inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, care nu include TVA. Societatea X nu emite factura, dar depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante fiind corecte:

  A. Societatea X, avand codul de TVA anulat, nu mai poate incasa de la client valoarea TVA si colecteaza TVA din totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20/120 = 833.333 lei TVA colectata. Avand in vedere ca furnizorul nu mai este inregistrat in scopuri de TVA, daca beneficiarul nu mai accepta ca la pretul din contract sa se adauge si TVA, se considera ca pretul acceptat de beneficiar include TVA datorata de furnizor.

  B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA, clientul acceptand sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si colecteaza TVA aplicand 20% la totalul sumei aferente livrarii, respectiv 5.000.000 lei x 20/100 = 1.000.000 lei.

  2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul prevede ca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

  Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

  1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel: baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y sau, daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA si taxa aferenta, baza impozabila inscrisa in factura va fi de 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata determinata la lit. A se inscrie in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 – 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.

  In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura corecta de 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata“, de catre furnizorul X, care permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

  2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata“, de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

 

  Exemplul nr. 2: persoana impozabila a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si a emis facturi

  1. Prezentarea situatiei este aceeasi ca la exemplul nr. 1, cu exceptia faptului ca in acest exemplu societatea X a emis facturi pe perioada in care a avut codul anulat. Calculul taxei colectate de plata se va efectua astfel, ambele variante de determinare a taxei colectate fiind corecte:

  A. In ipoteza in care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi in urmatoarele situatii:

  – ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa inscrie TVA in factura si plateste TVA din aceasta suma, respectiv 833.333 lei (5.000.000 lei x 20/120),

  – ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si inscriind aceasta taxa in factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.

  B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie in care solicita clientului sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori in situatia in care a emis o factura de 6.000.000 lei, in care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei. Pe baza prevederilor contractuale, furnizorul considera in aceasta situatie ca are de plata suma de 1.000.000 lei TVA colectata.

  2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, societatea X avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

  Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

  1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel: – o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus, baza impozabila de 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», al societatii X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y; sau,

  – daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa colectata initial se inscrie de societatea X in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 – 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei.

  In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.

 

  2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», de catre furnizorul X, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

 

  Exemplul nr. 3: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile efectuate in perioada in care a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, dar a emis facturi

  1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X emite factura, dar nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal. Facturile au fost emise in urmatoarele variante:

  A. In ipoteza in care valoarea livrarii acceptata de beneficiar este de 5.000.000 lei, societatea X se poate regasi in urmatoarele situatii:

  – ori a emis factura de 5.000.000 lei, fara sa inscrie in factura taxa datorata de 833.333 lei,

  – ori a emis factura calculand TVA din suma facturata si inscriind acest TVA in factura: respectiv baza 4.166.667 si TVA 833.333 lei.

  B. Societatea X recupereaza de la client si valoarea TVA pe langa pretul din contract, situatie in care solicita clientului sa ii plateasca suma de 6.000.000 lei, si, referitor la facturare, se poate regasi ori in situatia in care a emis o factura de 6.000.000 lei, in care nu a evidentiat TVA, ori a facturat 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei.

  2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000, avea obligatia de a plati TVA de 833.333 lei.

  Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

  1. In situatia de la lit. A poate emite factura astfel: – o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, va factura cu plus baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei. Factura nu se inscrie in decontul de TVA al societatii X, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;

  – daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza cu plus baza impozabila 5.000.000 plus TVA de 1.000.000 lei. Diferenta fata de taxa care ar fi trebuit colectata initial se inscrie de societatea X in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 – 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Taxa care ar fi trebuit colectata de 833.333 lei se va plati pe baza Declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, in timp ce diferenta de 166.667 lei se inscrie in decont.

  In situatia de la lit. B, societatea X va emite o factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat initial (cu sau fara TVA), si factureaza baza impozabila 5.000.000 lei cu TVA de 1.000.000 lei.

 

  2. Societatea X are obligatia de a emite factura cu semnul minus, in functie de modalitatea in care a facturat (cu sau fara TVA) si, separat sau pe aceeasi factura, factureaza baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei. Aceasta factura nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», de catre furnizorul X, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

 

 

  Exemplul nr. 4: persoana impozabila nu a colectat TVA pentru operatiunile taxabile si nici nu a emis facturi

  1. Societatea X are codul de TVA anulat incepand cu data de 1 septembrie 2016. In luna octombrie livreaza catre societatea Y 100 de utilaje a caror valoarea inscrisa in contract era de 50.000 lei/bucata, exclusiv TVA. Societatea X nu emite factura si nu depune declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.

  Dupa reinregistrarea in scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:

  a) daca clientul nu este de acord sa plateasca TVA, societatea X factureaza baza impozabila 4.166.667 si TVA aferenta 833.333 lei, total factura 5.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y;

  b) daca clientul este de acord sa plateasca in plus pe langa pretul fara TVA din contract si taxa aferenta, societatea X factureaza baza impozabila 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei, total factura 6.000.000 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y. Diferenta de 166.667 lei fata de taxa care ar fi trebuit colectata, respectiv 833.333 lei, pornind de la premisa ca anterior reinregistrarii societatii X beneficiarul nu ar fi fost de acord sa ii achite acestuia decat valoarea bunurilor exclusiv TVA (5.000.000 lei), se va inscrie in decontul de TVA in care este emisa factura respectiva astfel: 5.000.000 – 4.166.667 = 833.333 lei baza impozabila si TVA aferenta 166.667 lei. Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Diferenta de taxa de 833.333 lei se va plati pe baza declaratiei privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.

 

  2. In cazul in care intre societatea X si societatea Y nu exista niciun contract sau contractul nu prevede daca pretul include TVA sau nu mentioneaza nimic cu privire la TVA, societatea X avea obligatia de a plati TVA din suma livrarii. Astfel, daca valoarea livrarii este de 5.000.000 lei, societatea X ar fi trebuit sa colecteze TVA de 833.333 lei. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA, societatea X are obligatia de a emite factura cu baza impozabila de 4.166.667 lei si TVA 833.333 lei, factura care nu se inscrie in decontul de TVA, in sectiunea «Taxa pe valoarea adaugata colectata», de catre furnizorul X, ci in declaratia privind taxa pe valoarea adaugata colectata care trebuie platita conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, dar permite deducerea TVA la beneficiarul Y.

 

 

 

----------------------

 

  (9) Beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la persoane impozabile stabilite in Romania, carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. c)-e) si lit. h) si au fost inscrisi in Registrul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulata, nu beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita si/sau a achizitiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate in procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) a furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achizitionat bunuri si/sau servicii in perioada in care furnizorul/prestatorul a avut codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat isi exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (8), prin inscrierea in primul decont de taxa prevazut la art. 323 depus dupa inregistrarea furnizorului/prestatorului sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.

 

(la 01-01-2017 Alineatul (9) din Articolul 11 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 84 din 16 noiembrie 2016, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 06 decembrie 2016) 

   (10) In cazurile prevazute la alin. (6)-(9), in situatia in care apar evenimentele mentionate la art. 287, ajustarea bazei de impozitare a TVA si, respectiv, ajustarea taxei deductibile de catre beneficiar se realizeaza conform prevederilor din normele metodologice.

  (11) In domeniul taxei pe valoarea adaugata si al accizelor, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

  (12) In cazul in care se constata ca exista un abuz de drept, tranzactiile implicate in astfel de practici abuzive trebuie redefinite, astfel incat sa se restabileasca situatia care ar fi prevalat in lipsa tranzactiilor ce au constituit abuzul. Organele fiscale competente au dreptul de a anula TVA dedusa in legatura cu fiecare tranzactie ori de cate ori se constata ca dreptul de deducere a fost exercitat in mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie sa fie indeplinite cumulativ doua conditii:

  a) tranzactiile in cauza, in pofida aplicarii formale a conditiilor prevazute de dispozitiile legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor dispozitii legale;

  b) trebuie dovedit, in mod obiectiv, faptul ca scopul esential al operatiunilor in cauza este de a se obtine un avantaj fiscal.

  (13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileste prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

  ART. 12

  Venituri obtinute din Romania de nerezidenti

  Sunt considerate ca fiind obtinute din Romania, indiferent daca sunt primite in Romania sau in strainatate, in special urmatoarele venituri:

  a) venituri atribuibile unui sediu permanent in Romania;

  b) venituri din activitatile dependente desfasurate in Romania;

  c) dividende de la un rezident;

  d) dobanzi de la un rezident;

  e) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;

  f) redevente de la un rezident;

  g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent; 

  h) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati, inclusiv inchirierea sau cedarea folosintei bunurilor proprietatii imobiliare situate in Romania, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, precum si veniturile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la un rezident;

 

(la 01-01-2021 Litera h) din Articolul 12 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificata de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

  i) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau din alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania, din transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania, din transferul titlurilor de participare, detinute la un rezident si din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenti romani;

 

(la 01-01-2021 Litera i) din Articolul 12 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificata de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   j) veniturile din pensii definite la art. 99;

  k) veniturile din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de servicii accesorii acestui transport;

  l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania; 

  m) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unui rezident;

 

(la 01-01-2021 Litera m) din Articolul 12 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificata de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   n) comisioane de la un rezident;

  o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;

  p) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;

  q) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

  r) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania; 

  s) venituri realizate din lichidarea unui rezident;

 

(la 01-01-2021 Litera s) din Articolul 12 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificata de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020) 

   s) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie.